busola rectabusola silvalogo cso vale ph

SCARA HARTII. MASURAREA DISTANTELOR PE HARTA SI PE TEREN.

     Cunoasterea de catre utilizatorul hartii (fie el sportiv sau arbitru) a scarii la care este desenata harta, este esentiala pentru o navigare corecta pe teren folosind harta respectiva. Hartile care au fost si sunt folosite in sportul orientarii (cu diversele lui forme: in alergare, pe schiuri sau pe MTB), au o mare varietate de scari, cele mai des folosite fiind 1:20.000, 1:15.000, 1:10.000 si 1:5.000. Scarile 1:25.000 ( scara hartilor topografice militare, folosite in primii ani ai orientarii turistice), alaturi de scara de 1:4.000 (folosita uneori la concursurile de sprint), sunt mai rar folosite.

gageni 20 gageni 15 gageni10  Un acelasi fragment dintr-o harta, cu foarte multe detalii de nivelment, desenata la trei scari diferite, 1:20.000, 1:15.000, 1:10.000 si mai jos la scara 1:5.000. Demonstreaza gradul de usurinta in citirea hartii in functie de scara hartii si densitatea reperelor de pe harta de orientare.
gageni 5000    In general cartograful si arbitrul trasator al concursului sunt cei care decid scara la care va fi desenata harta folosita in concurs. Daca scara 1:25.000 este practic abandonata (folosita doar pentru unele raiduri de orientare sau orientare pe schi), scara 1:20.000 este inca des folosita pentru orientarea pe schiuri si MTBO (orientarea pe bicicleta MTB), acolo unde densitatea reperelor de pe harta este mai scazuta si tipul de concurs necesita o suprafata mai mare de teren.
    Scara
1:15.000, care in urma cu 10 ani se dorea a fi folosita exclusiv in competitiile de orientare, este acum rezervata pentru tipurile de concursuri distanta lunga si semimaraton, in special pentru categoriile de varsta mai tinere si adulte care nu au inca probleme cu vederea.
   Scara de
1:10.000, este in prezent cel mai des folosita la toate tipurile de concursuri de orientare in alergare, ea permitand tuturor categoriilor de varsta o citire usoara si rapida a hartii, inclusiv o orientare de finete in atingerea posturilor de control.
    Scara
1:5.000, este rezervata concursurilor de orientare de tip sprint si distanta scurta. Deasemenea este bine sa fie folosita la inceputul procesului de invatare a orientarii de catre copii si juniori.

    IMPORTANTA MASURARII DISTANTELOR IN PROCESUL DE NAVIGARE CORECTA CU HARTA SI BUSOLA. Multi instructori de orientare nu acorda atentia cuvenita masurarii distantelor pe harta si in special pe teren, in procesul invatarii orientarii la copii si juniori. Daca inca de la inceput sportivii incepatori sunt invatati despre scara unei harti si fac exercitii de masurarea unei distante pe o harta in functie de scara, in schimb pe teren in procesul de navigare cu harta si busola putini sportivi, chiar dintre cei avansati, folosesc masurarea unei distante intre 2 repere de pe teren.

confluente defrisari    In cele 2 desene de harti alaturate incercam sa exemplificam importanta masurarii unei distante pe teren.  In primul exemplu intre postul 1 si postul 2, sportivul are de trecut peste 3 confluente. Daca prima care este prea aproape de postul 1 nu pune probleme, in schimb daca nu apreciaza si masoara corect distanta de pe teren sportivul se poate opri sa caute postul 2 cu o confluenta inainte.
    Daca pe terenul cu diferente de nivel, framantarea reliefului te poate ajuta, in schimb in padurile de ses masurarea precisa a unei distante este f. importanta. In exemplul 2, orientarea de finete si atacul postului (groapa), necesita masurarea distantei dintre borna si postul de control, pentru a nu te opri gresit in luminisurile anterioare celui in care este postul de control.

    MASURAREA DISTANTELOR PE HARTA SI PE TEREN. In procesul de masurarea unei distante intre 2 puncte de pe harta in functie de scara hartii, se foloseste o rigla obisnuita sau cel mai des marginile gradate ale busolelor de tip Sport. Aceste busole au pe 3 din laturile lor gradatii care transforma direct distanta dintre 2 puncte de pe harta (masurata in cm. si mm.) in metrii de pe teren, in functie de scara (uzual 1:15.000 si 1:10.000). In privinta masurarii unei distante de pe teren, lucrurile stau un pic diferit in functie de cel care foloseste harta. In procesul de cartografiere a unei harti, topograful sau arbitrul trasator pot folosi mijloace diferite de la rulete, sfori etalonate, roti de masurat distanta, pana la instrumente cu laser de o precizie extrema. Dupa ani de experienta un arbitru cartograf al unei harti de orientare, foloseste deseori masurarea distantei cu pasul.
      Masurarea distantelor cu pasul. Numaratoarea pasilor dubli, este cea mai potrivita cale pentru a masura distanta parcursa pe teren. Numaratoarea dublilor pasi facuti pe o anumita sectiune din teren si transformarea lor in metri parcursi, este folosita deseori pentru cautarea posturilor de control, pentru orientarea de finete in atacul final al postului de control. Inca din prima parte a procesului de invatare, sportivul trebuie invatat sa masoare distantele de pe teren folosind numararea dublilor pasi. Inainte de aceasta trebuie facuta pentru fiecare in parte etalonarea pasului sau. Se masoara o distanta precisa de 100 metri si sportivul este pus sa o parcurga la pas sau in alergare moderata, numarand in acelasi timp dublii pasi facuti pe distanta respectiva. La un sportiv de talie medie in general etalonarea da o medie de 60 dubli pasi la 100 metri in mersul normal si de 40 dubli pasi in alergare moderata. Bineinteles ca aceste cifre variaza de la sportiv la sportiv; se recomanda sa isi pastreze pasii egali, sa nu alerge prea repede si sa nu mearga in spatele altcuiva (ceace il face sa isi piarda ritmul).
     Desi pare la inceput plictisitor, trebuie insistat de catre instructor ca la toate antrenamentele sportivul sa foloseasca masurarea distantelor pe harta si compararea lor cu cele reale de pe teren. Deasemenea in timpul concursurilor sportivul trebuie indemnat sa foloseasca in mod curent masurarea distantelor, mai ales in orientarea de finete si gasirea postului de control pornind de la un punct de atac. Aceasta practica duce in timp de ani de zile la formarea unui simt al distantei si o apreciere aproximativa a distantelor parcurse, fara a mai fi nevoie de numaratoarea dublilor pasi efectuati. In procesul de invatare al sportivilor avansati, trebuie insistat si pe diferentele care exista in etalonarea pasilor pe teren plat sau pe teren in panta (urcus sau coborare), in functie de unghiul de inclinare a pantei.


     busola mica VEZI  BUSOLE FOLOSITE PENTRU ORIENTARE. ORIENTAREA HARTII.

     busola mica VEZI  FOLOSIREA BUSOLEI, PENTRU MENTINEREA DIRECTIEI DE PE HARTA, PE TEREN.

      ULTIMA ACTUALIZARE A PAGINII: 08.03.2012.      CONTACT: stroen@clicknet.ro